tag:blogger.com,1999:blog-87128350925934383542024-02-19T23:18:58.755-08:00aiureli.fleacuri.orgolii.prostii.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.comBlogger154125tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-11960656187944540252018-10-21T08:42:00.000-07:002018-10-21T08:42:43.386-07:00Lumea toată (ne) părea o portocală. Mecanică<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">Corina îmi taie
părul pe muzica băieţilor de la Placebo. Cârlionţii cad în ritm sacadat. Ca un
colaj de Warhol. Ca o aspirină de la Bayer. Ca mozaicul amintirilor ultimelor
zile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%;">Difuzorul urlă: </span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">„</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 107%;">Another love I would abuse</span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 107%;">/No circumstances could excuse”.</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 107%;"> Iar eu nu mă pot gândi decât la cum transparenţa lumii
actuale se opune cu îndârjire dreptului meu inviolabil la amintirea ta.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;">„</span>Da, noul job e
ok.</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">” - îi spun Corinei. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Era copilăriei noastre boeme printre cărţi se
încheie</i>, gândesc în sinea-mi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">„Nu, nu ştiu ce
va fi cu situaţia socio-politică a ţării.</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">” Existenţa mea echilibrată nu se ma tulbură la auzul
unor ştiri şoc. Poate doar la revederea lui. La concertul artistului nostru
preferat. La braţul unei alte <i style="mso-bidi-font-style: normal;">favourite
faded fantasy</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">Oare domnul Hoffmann ştia cum sufletul se poate rupe în
mii de bucăţi similar cu bulbucii aspirinei? </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">În care-mi pot vedea secvenţial viaţa. Interşanjabilă.
Repetitivă. Tulburată arareori de zvâcnirile unor bule care se umflă. Ca neputinţa
de a opri timpul în loc. Ca efemeritatea a tot ce s-a scris în manuale despre
acest <i style="mso-bidi-font-style: normal;">eveniment</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">Da, autorii îl prezintă ca pe
firescul trecerii la sezonul rece</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">. A venit toamna şi inima mea a rămas neacoperită. Poate ar fi trebuit să o
scot la vânzare pe vreo piaţă modernă. Da, cred că ar fi valorat ceva bitcoini
şi, poate, Nichita ar fi tranzacţionat dacă ar fi trăit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">Nu, evenimentul nu a fost aşa
cum l-au descris terapeuţii pe canalele Youtube. </span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">L-am resimţit ca pe desfacerea centurii de asteroizi care
au ajuns astfel să fie împrăştiaţi în cel puţin patru zări.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">Edificiul meu afectiv e oricum în şantier de ceva vreme. Ceea ce se
clădeşte azi se mai dărâmă puţin peste câteva luni. Dar maturitatea mă obligă
să aşez cărămizile în fiecare dimineaţă, să încui cutia toracică şi să plec în
lume, să-mi fac planuri, proiecte, să jonglez dorinţe, să ajung seara acasă şi
să o descui. Singura care se poate cuibări în acel moment e singurătatea a
cărei adaptabilitate ar merita un Nobel.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">Îmi place să o văd ca pe un cost
de oportunitate</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">. Teoriile şi
principiile mele de viaţă sunt infinite, iar resursele sufleteşti ale
umanităţii sunt pe cale de a se epuiza.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">„Coaforul mi se
pare locul ideal pentru terapie.</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">”- îi spun Corinei. Ea zâmbeşte şăgalnic, pentru că,
ironic, noi nu vorbim de fapt niciodată cât timp ea tunde şi aranjează părul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">Poate hiperbolizez stările</span></i><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">. Iar amalgamul acesta de stări e
rezultatul delirului unei gripe prelungite: Iar amploarea stării de acum câteva
zile a fost rezultatul delirului unui orgoliu care nu a mai învăţat smerenia de
tip Marcus Aurelius.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">„Eşti tristă?” – mă întreabă Corina. Tresar, căci nu m-am
mai raportat la mine cu această stare de cel puţin un an. Am fost prea ocupată
să mă zbat, să merg la nunţi, să zâmbesc, să-mi schimb jobul, să mă echilibrez,
să flirtez, să promovez cultura, să încurajez, să mă încurajez, să închei
etape, să încep etape.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">„Nu.”- îi răspund. „</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">E doar melancolia autumnală. La fel de firească precum
purtatul paltonului.</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">” <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nu, nu am timp să fiu tristă</i>.
Trebuie să susţin polemici şi prelegeri, să fac bani, să învăţ economie, să
planific vacanţe, să nu uit ce e relevant, să proiectez ce e benefic. În timp
ce înşir mental toate aceste activităţi închid cele trei aplicaţii care-mi
reamintesc că sunt bine indiferent de sezon. Eu şi restul planetei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">„Cum a fost
concertul</span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;">?” – mă
întreabă Corina.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: HE;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 107%;">„Dureros de frumos.” </span><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-bidi-language: HE;">Ca viaţa. Care nu e roz, ci
portocalie. Ca această vitamină C efervescentă cu gust de portocale. Şi care se
desprinde bolborosind în mii de fâşii ce-şi reclamă fiecare dreptul la o
existenţă autonomă fabuloasă. Ca, de altfel, fiecare particulă trăindă din noi</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 107%;">.</span></div>
<br />sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-58403764091297695942017-03-17T08:18:00.001-07:002017-03-17T08:18:18.261-07:00Despre forstiția și trecerea iremediabilă a timpuluiSunt foarte aproape de 27. Sunt destul de albă. O fi chic și matur, o fi genetic sau pur și simplu o fi îngrijorător.<br />
Sunt, oficial, back to my single self. Dezvoltând activități egoiste precum umblatul la muzee și la concerte de pian. Întrebându-mă temător când mă voi apropia de o versiune altruistă și casnică. Protectoare, practică, mamă eroină luptându-se stahanovist cu o oală de borș sau o cremă de prăjitură care nu vrea să se închege.<br />
Asemenea sufletului acesta rebel care refuză cu obstinație să se adune. Să nu mai viseze proiecte B, planuri de existență paralelă și povești imposibile de iubire.<br />
asist la nașteri și nunți, mă simt deja folkist de în vârstă, obosită de trăitul excesiv, de proiectele sociale care ar trebui să mi se întâmple. În firescul mers al umanității.<br />
Vreau să ies din zona de increat profesional. Să trăiesc mai mult spiritual și mai puțin după agendă. Până atunci îmi pun tocurile în lift, zâmbesc rezervat, mă plimb printre și cu taxiuri, mă gândesc și mă răzgândesc de un milion de ori despre schimbări majore ce stau să vină, mă mai gândesc uneori la nopți de Vamă sau brâncușien de frumoase, mă echilibrez pentru a mă dezechilibra ulterior.<br />
Ca orice femeie matură m-am lăsat de lacrimi și m-am apucat de sport. M-am lăsat de cafea și m-am apucat de anxietăți de femeie de 30 de ani: riduri, oboseli, așezări și răscoale rebreniene. Mă întreb dacă glanda mea boemă subzistă. Cu frică. Căci știm cu toții ce Hiroshima poate lăsa în spate. Mă obișnuiesc cu gândul că se poate trăi fără mine. Absolut excelent, chiar. Jonglez cu rețele de socializare, fără entuziasmul primirii primului Alcatel color.<br />
Între timp forstiția înflorește, vremea trece, avocatura continuă în ritm corporatist și în direcție opusă cu orgoliul meu carieristic. Dacă tot am renunțat sau s-a renunțat (la mine).<br />
Cu mine trebuie să mă (re)obișnuiesc. Iar printre ritmuri de zumba și firme de investiții să mai găsesc liniștea aceea dorită.<br />
M-aș opri din drumul acesta să mă alint. Mi-aș permite nebunia să nu mai fac nimic din toate cele care trebuie. M-aș întoarce de la metrou și aș mânca înghețată în Cișmigiu. Aș râde de e-mailuri și de librăria dureros de vecină. Și m-aș zgâi ca o răzgâiată la forstiția vangoghiană.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-78841389314386810862017-01-05T07:19:00.001-08:002017-01-05T07:19:08.105-08:00Anatomia plecărilor din viața noastrăNinge-a despărțire. Ca-n poema rusă a vieților noastre.<br />
https://www.youtube.com/watch?v=hA1lNayynWMsînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-4736046398788745342017-01-02T07:39:00.000-08:002017-01-02T08:37:23.147-08:00Despre Bucuria de a fi tristăSchimbarea nu a fost una autentică. Iubirea nu a existat. Sperața a rămas încuiată în Cutia Pandorei. Hotelurile nu au pixuri. Eu nu am stare, ci prea multe gânduri anxioase. 1 ianuarie e la fel de oribil: singur, pseudocuplat, acasă, în hotel sau excursie. Da, viața care se consumă a lui Dragomir. Habar nu am cum a fost anul. Te cred dacă vrei să îi zicem grozav. Habar nu am unde sunt și ce ar trebui să îmi doresc: nuntă în Basarabia sau concediu în Bali. Merg drept pe ceea ce se cheamă pasarela vieții mele. Încerc să fac lucrurile corect de aranjate. Caut echilibru și înțelepciune. Cel puțin direct proporțională cu firele premature albe de păr. Îmi port cicatricile demn și matur și râd. De cele mai multe ori când îmi vine să plâng. Sunt o adolescentă cu 10 ani în plus. Cu un prea subțire simț practic și un exacerbat simț al nimicniciei. Sunt Sînziana. În versiunea 2017.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-76749676918977737882016-09-23T03:05:00.000-07:002016-09-23T03:05:06.467-07:00Rezoluțiune vs. reziliere în materie sufleteascăUn jurist este foarte sensibil la concepte. El știe că părăsitul este un act unilateral. El știe că asupra aceluia părăsit planează o prezumție puternică de culpă. El știe că în cazul acesta intervenția unei instanțe care să tranșeze chestiunea este imposibilă.<br />
ar fi atât de simplu ca vinovăția celui părăsit să se decidă în numele legii și să devină definitivă, irevocabilă și poate să se bucure de autoritate de lucru judecat. Ca poate, data viitoare, părăsitul să nu repete aceleași greșeli și să nu fie supus aceluiași pericol de a fi abandonat fără dreptul de a remedia iremediabilul.<br />
<br />
Un jurist știe că dezvoltarea unilaterală a unei vieți duce la dezechilibre semnificative și că așteptările legate de anumite contraprestații ale destinului sunt neserios de mari.<br />
<br />
Un jurist știe că orice ruptură intempestivă provoacă daune mari și că restabilirea situației anterioare este de cele mai multe ori iluzorie. Între timp sufletul tău fusese uzucapat prin posesie îndelungată, de bună credință, zice el.<br />
<br />
Cu luciditatea mea caracteristică, trebuie să recunosc, și de această dată, că e cazul să mă ridic, să mă iert pentru cea mai mare culpă, să fac caiete profesionale, să învăț proceduri, să lupt pentru calmul și echilibrul meu care par departe. cât de departe. (ești).<br />
<br />
Dragă domnișoară avocat S., înțelege că povestea s-a scris atât și așa și nu mai e nevoie de nicio asistență și reprezentare în vederea succesului cauzei. Că poate nu e vina nimănui, ci a ciocnirii într-un anumit timp și spațiu. Că în adâncul sufletului îi dorești binele. Că îl consideri o ființă cu adevărat generoasă și care a reușit să-ți aducă momente de fericire autentică a căror cuantificare nu s-a făcut poate niciodată.<br />
<br />
Lasă egoismul existenței tale de prințesă răsfățată. Fii cu adevărat matură și lucidă. Eliberează-te. Rupe cu efect retroactiv lanțul și destinde-te cu efecte pentru viitor.<br />
<br />
Poate vei face mai bine. Poate contextul va fi mai potrivit. Poate vei da examene și însoțită. Poate vei sparge și tu niște ziduri și vei oferi mai mult. Poate va fi bine.<br />
<br />
https://www.youtube.com/watch?v=BAMZYpZi_M4sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-72173158657490677592016-09-21T07:27:00.002-07:002016-09-21T07:27:47.344-07:00Toamnă și nevoia mea de a scrie scrisoriȘi Brad Pitt divorțează.<br />
Și eu am stări depresive clasice de tip autumnal.<br />
Și e ziua marelui Cohen.<br />
By virtue of suffering I claim to have won. You claim to have never been heard.<br />
Și am nevoie de un capot. Și de un compot. De mere.<br />
<div>
<br /></div>
sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-70319486373932788522016-08-29T05:08:00.001-07:002016-08-29T05:08:07.341-07:00Balzac și micuța S.Tinerețea pare un concept la fel de relativ ca fericirea. Mai puțin relativ totuși decât iubirea.<br />
<br />
Între dansat Tudor Gheorghe pe plajă în Vamă și colivă cu miros de cocos (același miros de cocos al despărțirii noastre. Știu, nu știi că despărțirea noastră miroase a cocos. Cred că te poziționezi mai bine ca mine. Eu încă mai cred "ce frumoasă despărțire ar fi fost dacă ai fi fost și tu." ) nu e decât o clipă.<br />
<br />
Ca între fetița de clasa a 10-a care visa cu ochii deschiși la iubiri până la capătul lumii și stelelor și <i>femeia de 30 de ani </i>care știe că lumea se poate termina în mai puțin de 5 minute (atât durează să spui: "it's no coming back" ), iar stelele cad și se fac țăndări în aceleași 5 minute (atât durează să urli surd și silențios: "hey, that's no way to say good-bye").<br />
<br />
Alexandrina pe fundal. Și-n suflet. Și-n lacrimile din baia de la etajul 15. Iertări hippioate.<br />
Trec pe lângă restaurantul elegant din Vamă și îi văd pe S. și B. discutând serios despre mâncarea pe care ea nu o pregătește și relația pe care el nu o poate proiecta lângă altcineva. Blestemată <i>memorie feminină a sentimentelor. </i>Le zâmbesc celor doi și imaginii calde de mai care va rămâne aruncată printre fărâmele de stele și mă întorc la starea de august și zâmbetul rece pe care l-am fixat bine pe chipu-mi. Se asortează cu orice haină, orice pereche de pantofi, orice stare, orice task, orice activitate entertaining, orice stare melancolică, orice pereche de cercei, orice toamnă care vine, orice final de an, orice examen de dat, orice amintire invadatoare ca bătălia de pe Somme, orice întrebare care cuprinde deja un răspuns încurajator de tipul: "ești mai bine, nu?".<br />
<br />
Sunt bine. Sunt jale. Sunt extaz și agonie. Sunt Vamă și azil de geriatrie laolaltă.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-31973382368630913092016-08-20T11:59:00.002-07:002016-08-20T11:59:50.384-07:00I walk a lonely road. The only one that I have ever known<i>Vorbesc, văd, ascult, răspund, mă mir, aprob - și dincolo de toată această agitație de suprafață sunt și rămân mereu singur cu irevocabila mea soartă.</i><br />
<i><br /></i>
<i>https://www.youtube.com/watch?v=NW7oNpzBSGc</i><br />
<i><br /></i>sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-19588832890109658222016-08-16T08:55:00.000-07:002016-08-16T08:59:58.752-07:00Despre gândaci și suferințăMă trezesc la ora 3 dimineața. Aprind lumina și, panicată, văd gândacul. Mă privește malițios și știe că îmi este frică. asta în primele zile de la plecarea lui. La un moment dat, eu și gândacul ne combinăm singurătățile. Da, sunt singură. De când? E greu de spus.<br />
<br />
Și atunci îmi aduc aminte de bodega dubioasă în care cu un pahar de suc de vișine în față nu înțelegeam ce mi se întâmplă. Sunt în baie, cu rochia aia roz caraghioasă și mă abțin să nu plâng, să nu urlu că nu mi-ai dat niciun bilet de adio, nicio îmbrățișare de adio, niciu sărut de adio, nicio explicație. aș fi preferat un restaurant fancy si un pahar proseco elitist.<br />
Mă întorc la masă, îmi iau în primire reproșurile și regretele, mă sui regulamentar în mașină, îmi spui că oricum gesturile trebuie făcute când există iubire; cu logica mea de fier de tip reducere la absurd conchid ca nu mai există iubire, vreau să plâng din nou, mă abțin că doar sunt tipa rațională și în vârstă din povestea asta.<br />
<br />
Urmează Damien, plânsul pe covor, nunta, învinovățirea, acceptarea, insomnia, ceaiul de lavandă în exces, ieșirile cu diverse cupluri statornice, tristețea profundă, revolta, incapacitatea de a înțelege. Îi spun toate acestea gândacului. Nu pare prea empatic. Îi explic faptul că bolul cu inimioare nu mai poate fi regăsit în dulap dimineața, pentru că e prea dureros.<br />
<br />
E 4.30. E plecat. E suferință.<br />
<br />
Sună ceasul. Îmi iau panatalonii turcoaz. Nu înainte de a-mi aminti de o noapte albă la Elias când acești pantaloni turcoaz asistau la o veritabilă lecție umană de iubire. Dispărută în mai puțin de un an. Ca sentimentele de tip umbrelă. Ca șosetele roz de la Herneacova. Ca toate cuvintele frumoase, zâmbetele galeșe de dimineață. Da, ele dispăruseră de ceva vreme. Ceea ce îmi aduce aminte de bunica în lumea ei patriarhală de sat: "Un țigan e mai bun decât un bărbat care nu mă mai iubește." Ea a fost puternică. În absența pantofilor Musette și întâlnirii despre obiective specifice.<br />
<br />
Dependență. Combinată cu speranță deșartă à la Sînziana. Nici nu pot nimic să-ți spun, "pe curând sau rămas bun.". După cinci mesaje disperate am înțeles că rămas bun. În pragmatismul meu trebuie să recunosc: nu m-a iubit, nu mi-a spus-o, nu mai contează.<br />
<br />
Și totuși. există blestem. există repetiții de despărțire. există fraze halucinante care se învârt ca un carusel în mintea mea: <i>vom găsi pe altcineva. </i>Cine căuta? <i>vom străluci. </i>like a fucking ring de la Teilor. ironically, love. <i>voi învăța să strâng în brațe. </i>eram un excelent material didactic.<br />
<br />
Îmi opresc această efervescență de gânduri pentru a intra în librăria cinic vecină. acum 2 ani picam cel mai dorit examen din viața mea și plângeam printre cărți. ea îți sărea de gât, iar tu mă urmăreai atunci cu privirea. și cu drag. Înghit în sec, văd cartea nouă despre Regina Maria și mă întreb stupid dacă mi-o vei trimite de Crăciun sau ruptura aceasta adâncă precum o incizie de bisturiu nu îmi permite să mă calific pe lista de cunoștințe.<br />
<br />
Nu trebuie să te întreb ce faci. Sunt actualizată periodic mai ceva ca indexarea indicelui de inflație.<br />
<br />
Ajung acasă. Gândacul de tip kafkian mă așteaptă. alături de tristețea mea particulară care are o plăcere sadică de a se accentua seara. adorm cu greu printre anxietățile și analizele mele la nivel de milimetru.<br />
<br />
Mă trezesc la 3. Mă întreb cum ar fi fost dacă eram perfectă. Gândacul râde șăgalnic de mine.<br />
<br />
Wake me up when October ends. și promite-mi că nu totul e risipă și iluzie arsă-n zadar. și el va străluci fericit, iar tu vei fi renunțat la orgolii depresive de tipul "the greatest bastard".<br />
<br />
I'm a supergirl. and supergirls don't cry. ci fac tranzacții după 2 săptămâni de nesomn și suferință adolescentină. Supergirls merg in meetings și se gândesc îngrozite că <i>Declarația de iubire </i>a devenit caducă. Supergirls trebuie să fie lucide și să dea examene, să înțeleagă și să accepte superficialitatea unor legături care nu pot trece proba timpului și nicio alta, pentru că le lipsește profunzimea de secol 19.<br />
<br />
Totul e o încercare. Un joc. Nici măcar a sentimentelor à la Sebastian. Un nimic urcat la statutul de Dasein de o fetiță care a citit Heidegger, dar care încă nu știe să facă o friptură sau să laude un bărbat. Am devenit, cu siguranță, o specialistă în pierderi și absențe. Dar am încredere în el: va veni și acea persoană pentru care voi străluci mai ceva ca Rihana. dulce autoironie, rafinată timp de 26 de ani.<br />
<br />
și totuși <i>e groaznică urgia, dar e dumnezeiască. </i>Metamorfoză?sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-42942203820594185782016-07-15T12:04:00.000-07:002016-07-15T12:04:25.614-07:00Râd când îmi vine să plângcea mai bună lecție pe care o poate învăța o femeie.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-53782090629430615832016-07-09T06:27:00.001-07:002016-07-09T06:58:39.413-07:00PĂRĂSÍ, părăsesc, vb. IV. 1. Tranz. A lăsa pe cineva singur, a-l abandona; a se despărți de cineva. ♦ A pleca de undeva, a se depărta de ceva. 2. Tranz. A înceta, a întrerupe o acțiune, o îndeletnicire etc.; a renunța la... ♦ A lăsa la o parte; a omite, a neglija. 3. Tranz. și (reg.) refl. A se lăsa, a se lepăda de o deprindere, de un viciu; a se dezbăra. – Cf. sl. parasiti.<br />
<br />
Citesc definiţia pentru a cuprinde raţional şi logic fenomenul în care am fost implicată fără voia mea. Căci somnul raţiunii naşte monştri. Şi femei disperate. În timp ce oamenii se căsătoresc eu mai dau un examen. Asta ştiu să fac. Mai navighez pe bărbaţideînchiriat.ro, mai caut linişte şi mecanisme de a proteja un suflet care se expune ca nebunul şi ar trebui pus sub interdicţie, încuiat, zăvorât, înăbuşit.<br />
<br />
Iaşi 2008- Bucureşti 2016. Taxiuri care nu îşi îndeplinesc misiunea şi nu pot deci să-ţi aducă iubirea înapoi.<br />
Obişnuinţe schizofreniforme. împărtăşiri care validează.<br />
reconstrucţii. asezonate cu ceva regrete şi greşeli. La dolce vita bb este încă un concept ce se lasă aşteptat.<br />
<br />
https://www.youtube.com/watch?v=5hRP3-TpBCM<br />
<br />sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-8585201137286295682016-06-29T02:22:00.001-07:002016-06-29T02:22:11.981-07:00Dragă T(h)eo,Fuck you! cu tot misterul tău de pianistă baudleriană.<br />
<br />
Dragă Timișoara, open your museums and stop stealing men!<br />
<br />
Dragă B., stop leaving me on a constant basis! nu mai am covor. nu mai am lacrimi. nu mai pot descifra ambiguitatea unor scrieri.<br />
<br />
complexe suferințe. crase banalități metafizice.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-58147480788189210502015-11-25T01:07:00.001-08:002015-11-25T01:07:32.485-08:00What a wicked thing to say you never felt this wayFiința mea conectată la absolut refuză să accepte că atât e ce poți oferi. Că mă voi hrăni cu realism dimineața și voi dormi cu pragmtism noaptea. Că toate efuziunile tale sentimentale au fost consumate, terminate, evaporate.<br />
<br />
Apreciez sinceritatea. Detest realitatea.<br />
<br />
Nobody loves no-one, n'est-ce pas?<br />
<br />
Ironically love,<br />
S.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-55595915640020672422015-10-29T09:25:00.000-07:002015-10-29T09:25:14.471-07:00Doar (încă) un Crăciun cu tine.Relațiile sentimentale se negociază precum contractele sinalagmatice, se construiesc precum relațiile de afaceri și se rup precum pânzele de păianjen.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-44440046912981434932015-09-08T07:54:00.001-07:002015-09-08T07:54:16.033-07:00Wasting my young yearsA ști în orice moment al vieții în ce punct ești.<br />
<br />
A ști că i-a scris până acum ceva vreme.<br />
<br />
A ști ca Ea a primit toate cuvintele pe care tu nu ai dreptul să le primești.<br />
<br />
A ști obiectiv că you're wasting your young years.<br />
<br />
A ști că singurătățile și temerile lor adiacente creează dependențe inexplicabile.<br />
<br />
A ști că repetitivitatea gesturilor nu reflectă decât obișnuință și nicio altă interconexiune galactică.<br />
<br />
A ști că poți pleca fără urme de praf stelar sau de regret în urmă.<br />
<br />
A ști că zilele sunt și vor fi la fel.<br />
<br />
A ști că uneori eforturile noastre sunt în zadar și dorințele, deși puse sub preș, încă arzânde.<br />
<br />
A ști că probabil ermetismul tău nu-ți va permite niciodată să simți veritabil și veritabila deschidere umană.<br />
<br />
Câtă cunoaștere, atâta dramă. Cât realism, atâta luciditate. Câtă luciditate, atât de puțină fantazie.<br />
<br />
P.S. https://www.youtube.com/watch?v=lNqbHxtN2-Esînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-28650774720208960482015-09-02T04:19:00.001-07:002015-09-02T04:19:26.363-07:00Ermetism de tip sînzienescI never loved nobody fully. Nobody ever loved me fully.<br />
I never trusted nobody fully.<br />
Am fugit de suferință și suferințe. Am construit ziduri, cetăți, turnuri, ostrețe, planuri de evacuare, planuri B, scenarii presărate cu realism și pe alocuri și cu ceva pesimism.<br />
Între timp, Marea și Unica iubire s-a evaporat ca un experiment prost chimic, iar numărul aiurelilor de tipul aiureli, fleacuri, prostii a scăzut proporțional cu înaintatul în vârstă.<br />
În castelul meu aștept precum Rapunzel. Acea privire.<br />
Mă lupt cu dependențele emoționale.<br />
Mă mai joc de-a cripticul și fanicul.<br />
Mai închei un contract de hedging sufletesc în încercarea de a acoperi riscuri.<br />
Mai negociez procente de iubire și molecule de suflet.<br />
Mai ridic un zid.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-39453724946537057972015-08-30T08:26:00.003-07:002015-08-30T08:26:33.502-07:00Ain't no money, ain't nobodyThat can buy you peace of mind.<br />
The future's uncertain<br />
Just like yesterday.<br />
https://www.youtube.com/watch?v=bZp9hck0Pw8&list=PL6D27C3CC08973E7A&index=10sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-54195657183591253772015-08-13T08:23:00.000-07:002015-08-13T08:29:46.937-07:00Dragă Orfeu,Dragoste. În procente. Condiţii climatice diverse. Condiţionări. Demonstraţii. Depinzând de. Care te constrânge. Care te lasă. Care nu cadrează cu dezvoltarea profesională politically correct sau cu obligaţia ta masculină de a demonstra că încă eşti viabil şi dezirabil.<br />
<br />
Dragoste. Care fuge de cuvinte de neînţeles precum eternitate sau monogamie.<br />
<br />
Dragoste ca o pereche de pantofi. Sau pentru o pereche de pantofi. Efemeră precum colecţia ta de e-mailuri personale sau colecţia mea de stări dubioase. Posesivă precum adjectivul pronominal posesiv. Fragilă ca rambursarea TVA sau fericirea. Care durează 3 ani. Sau care nu (mai) are rost.<br />
<br />
Dragoste. Care îşi pierde magia şi autenticitatea mai rapid decât îmi pierd eu calmul. Sau minţile. Tânjind după posibilităţi fantomatice sau sincronizări mai puţin shakesperiene.<br />
<br />
În aceste condiţii, dragă Orfeu, mă întreb dacă vom rămâne blocate în Infern.<br />
<br />
Cu tristeţe în glas şi încă sperând într-o dragoste ca-n filme,<br />
A ta pentru totdeauna (ce cuvânt bizar),<br />
Euridice.<br />
<br />
P.S. 1: Aceasta este una din miile de epistole fără răspuns. În numele aceluiaşi sentiment inexplicabil. Ştiu, am promis solemn că mă voi abţine să practic acest exerciţiu nesănătos. Este clar vina taximetristului care nu ştie unde e strada Băneasa şi "unde cauţi tu iubirea. Nu ştii că-i aici?"<br />
P.S. 2: https://www.youtube.com/watch?v=MrZKiiRu7i0sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-24628052581405793612015-06-14T00:11:00.002-07:002015-06-14T00:11:16.850-07:00Why do we need a reason when we love someone?<br />
<div>
And why do we live after all?</div>
sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-23408055877132451862015-06-09T12:30:00.000-07:002015-06-09T12:30:00.399-07:00Lyin' here on the floor Cause illusion never turned into something real.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-4584160868368422892015-05-28T22:55:00.001-07:002015-05-28T22:55:46.508-07:00Mi-ai rupt inimaȚi-am rupt capul.<br />
Echitabil.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-13028402137644160602015-05-28T11:52:00.001-07:002015-05-28T11:52:39.357-07:00Lie to me!I'm not trying to hurt my love, I'm only trying to get by.<br />
<div>
<br /></div>
sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-27356755019232758852015-05-20T13:30:00.000-07:002015-05-20T13:30:26.277-07:00Dance me to the children who are asking to be bornGust de murire și de singurătate de la începuturi.<br />
Mireasă. mireasă, ce fel de coasă e aceea la tine?sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-20837975452749147662015-05-18T11:55:00.002-07:002015-05-18T11:55:42.026-07:00O ținere de mânăCa antidot pentru o suferință fără margini.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8712835092593438354.post-85264291234910138252015-05-13T07:21:00.000-07:002015-05-13T07:21:07.251-07:00A bad girl gone goodLa mai puţin de o săptămână faţă de 25.<br />
I was a young girl, selfish and wild. Hot like the summer and mean like a child. Who keeps crying till she gets her way. Like a true star.<br />
Care, între timp, nu mai iubeşte maniacalo-obsesiv şi nu mai străluceşte like a crazy diamond.<br />
Care visează totuşi topuri Forbes alături de dulceaţă de vişine.<br />
Care ştie mai multe despre tranzacţionarea valorilor mobiliare decât despre circuitul suferinţei în natură.<br />
Cu mici momente de madness si solitude. Într-o mare de normalităţi liniştite.sînzianaaaahttp://www.blogger.com/profile/02495514430634661493noreply@blogger.com0