vineri, 31 decembrie 2010

01.01.2011

3.07...1 ianuarie.but I feel a little peculiar.cam neconvențional,așa-i?Nu am ascultat totuși Damien Rice.Am ascultat în schimb Crazy-Aerosmith,iar scenariile au fost deja țesute.Ceea ce înseamnă că în 2011 voi fi identică,foarte asemănătoare,la fel.Încurajator,nu?Nu-mi place să fac analize detaliate ale anilor precedenți.De fapt,nu mi plac analizele de nici un fel.Nu-mi fac planuri.Nu am dorințe mărețe pentru noul an.Nu am dorințe în general.Am în schimb 2 kilograme de înghețată de căpșuni.Și cercei albaștri.Am dansat Rednex.Am împodobit 2 brazi și nu am stat 5 minute lângă.Ghemul gri nu s-a dizolvat încă,iar eu nu am dansat Wonderful tonight cu El/el/variantă de el/semiel.A nu se înțelege că-s tristă.A se înțelege totuși că 1 ianuarie nu e chiar ziua mea preferată.Ce faci,Sînziana?Mă fâstâcesc.Și nu e de la fistic!

Un comentariu:

  1. Starea asta o are orice om care e sincer. Ai observat ce talent avem la masochism? Cu doar 2-3 piese si cateva rememorari ( uneori e de ajuns si un pix ), ni se duce tot cheful si se inlocuieste cu sentimentalism.
    Anul asta poate fi asa cum vrei tu. Eu la miezul noptii ( desi nu era foarte constient de mine insumi ), am trecut prin aceleasi feelinguri. Ai grija la muzica.

    RăspundețiȘtergere