marți, 28 iunie 2011

roşu aprins.

nu există loc în taxiurile de final de an, de atâtea lucruri mărunte, atâtea trăiri. obiectele, camerele, materialul te înghesuie, nu te lasă să respiri, se încăpânează să-ţi aducă aminte că ai memorie afectivă.
mi-e teamă, o teamă inexplicabilă,dar instaurată definitiv ca o regină din imperiile antichităţii. o contabilizare a fricilor ar fi de-a dreptul inutilă în contextul globalizării sufleteşti prin care trec.
experimentez trăiri extreme şi temeri paroxistice. Şi cum sunt o expertă în dualism, încă formez un întreg. Fragmentat,ce-i drept.

marți, 14 iunie 2011

ascult obsesiv o piesă intitulată sugestiv we can t be friends. oare de ce nu ţi-am spus? oare de ce neg trăirea ca trăsătură fundamentală a existenţei?
Soluţie practică: plec în Muntenegru, cu o pereche de lentile verzi şi o cămaşă în carouri,lălâie,călâie.aş putea să mă îndrăgostesc subit,dar iremediabil de un francez care ar putea sublinia zilnic l'amour-pas pour toi.!
Suferindă, aş fugi pe un motor până în Patagonia. Trebuie să găsesc sfârşitul lumii pentru a mă convinge natural că e sănătos să-ţi segmentezi sufletul.
la final, mă gândesc să mă fac băciţă pentru a încerca autenticitatea.
my dear absent and so weird lover, you could be happy , vorba cântecului.still, you could join me as well.
Sunt aşa sensibilă, iar realitatea e atât de brutală cu delicateţea mea.

joi, 2 iunie 2011

există ceva mai frumos ca o seară de vară?

miros de dimineață de mare.
copii care cântă ^trei iezi cucuieți^ și se bucură de vaaară.1 iunie deja.
nunți regale și multă iubire adiacentă.
sesiune.
prea multe descărcări electrice.prea multe frici.
bilețele cu 1000 de planuri pentru trei luni, a căror lungime e invers proporțională cu dorința nebună de a te bucura de ele.
câte un fluture îmi bântuie fiecare seară.
câteva urme de praf de pe niște pseudoaripi îmi bântuie existența.inconfundabile larve.în stare de increat totuși.
încremenire.